Sectorul 3

1. Aşezare geografică

Municipiul Bucureşti este situat la intersecţia paralelei de 44⁰25'50'' latitudine nordică cu meridianul de 26⁰4'50'' longitudine estică.

Oraşul se dezvoltă în Câmpia Vlăsiei, subunitate a Câmpiei Române. Câmpia Vlăsiei s-a format prin acumularea unor mari cantităţi de aluviuni acoperite de depozite de loess.

Sectorul 3 este încadrat în Câmpul Colentinei. Acest segment de relief este delimitat la sud de valea Dâmboviţei, cu o înclinare uşoară spre sud - est, conformă cu direcţia de curgere a râului Colentina.

Altitudinile se înscriu între 80m la vest şi 60m în partea estică. Prin regularizare, valea Colentinei are o matcă artificială, formată dintr-o serie de lacuri - cu rol de prea-plin şi valoare ambiental-turistică.

Cumpăna de apă care delimitează bazinul Colentinei de cel al Dâmboviţei are înălţimi cuprinse între 121 şi 56 m. Suprafaţa sectorului 3 este de 34 km² (3384 ha).

Delimitarea geografică a sectorului 3:

• Nord - B.dul Carol I; Calea Călăraşilor; B.dul Basarabia;
• Est - Lac Pantelimon, teritoriul Comunei Glina;
• Sud - Râul Dâmboviţa;
• Vest - Calea Victoriei.

Marile bulevarde ale sectorului 3:

• B.dul Burebista - între Piaţa Alba Iulia - Calea Dudeşti - 400 m;
• Camil Ressu - între Mihai Bravu şi Nicolae Grigorescu - 2,3 km;
• Carol I - între IC Brătianu şi Piaţa Pache Protopescu - 1,1 km;
• Corneliu Coposu - între Piaţa Unirii şi Mircea Vodă - 0,7 km;
• Decebal - între Piaţa Alba Iulia şi Mihai Bravu - 1 km;
• IC Brătianu - între Piaţa Univeristăţii şi Piaţa Unirii - 1 km;
• Nicolae Grigorescu - între B.dul Basarabie - B.dul Camil Ressu - 2,5 km;
• Regina Elisabeta - între Calea Victoriei şi Piaţa Universităţii - 0,35 km;
• Th. Palady - între B.dul Nicolae Grigorescu şi Sat Căţelu;
• Unirii - între Piaţa Unirii şi Piaţa Alba Iulia - 2 km.

2. Clima

Oraşul Bucureşti este situat intr-o zonă cu o climă continentală, influenţată de emisiile de praf şi de fum, produse de activitatea industrială. Controlul climatic este dat de existenţa perdelelor verzi de pădure: Pãdurea Cernica, Pãdurea Brăneşti, a suprafeţelor de beton, asfalt, cărămidă, tablă, sticlă, materiale care cresc capacitatea de înmagazinare a căldurii, intensificând evapotranspiraţia şi reducând infiltrarea apei în sol. De asemenea, bazinele artificiale de apã influenţează microclimatul la nivel local. Mediile multianuale arată valori mai mari cu 1,5-2⁰C la staţia Filaret decât la staţia Băneasa.

Temperaturile extreme pot depăşi 40⁰C vara, iar iarna pot coborî sub -30⁰C. Primele îngheţuri se produc după data de 1 noiembrie, iar ultimele zile de îngheţ sunt la 1 aprilie, cu un decalaj de aproximativ o săptămână faţă de zona preorăşenească. Nebulozitatea medie şi numărul mediu anual de zile cu cer acoperit au crescut de la 120 zile/an la 140 zile/an ( în ultimii 80 ani.) Precipitaţiile atmosferice sunt mai ridicate deasupra Bucureştiului cu o medie pe intervalul 1901-1990 de 578,6 mm la Băneasa şi 589,3 la Filaret, faţă de 560,8, în afara oraşului, la Fundulea. Valorile mai mari decât media, înregistrate in Sectorul 3 se datorează amplasării sale pe direcţia dominant (a circulaţiei atmosferice, cu o concentraţia mai mare de particule de praf şi fum. În interiorul oraşului este o circulaţie specifică determinată de construcţiile înalte, de trama stradală şi de vegetaţie.

Vântul dominant este cel de nord-est. Între fenomenele atmosferice cele mai frecvente în Bucureşti este ceaţa.

Sectorul nostru